20 de minute până la liceu | #reconstituire

20 de minute până la liceu | #reconstituire

Fiecare vizită acasă, la Galați, îmi aduce aminte de copilăria mea și îmi dă încă un motiv în plus ca să rămân. De fiecare dată fac câteva fotografii pentru a lua o parte din amintiri în călătoriile mele următoare. Urmăream aceste peisaje, în fiecare iarnă, de la geamul autobuzului care mă ducea la liceu. 20 de minute dus și alte 20 de minute întors în care îmi căutam visurile printre dealurile acoperite de zăpadă.

Galați_Ionuț Teoderașcu-5

Citește în continuare „20 de minute până la liceu | #reconstituire”

Reclame

6 lucruri despre Zig Zag prin România, singura echipă mobilă de călătorii din țară

6 lucruri despre Zig Zag prin România, singura echipă mobilă de călătorii din țară

Zig Zag prin România este singura echipă mobilă de călătorii din România care are un singur scop: promovarea țării noastre printr-o „excursie” de 5 ani. Pentru o imagine de ansamblu, îți voi prezenta, mai jos, 6 lucruri despre Zig Zag prin România:

  1. Membri echipei călătoresc, în fiecare zi, de peste trei ani și merg acasă doar de sărbători. Ei vizitează fiecare județ timp de 30-40 de zile și publică, pe website-ul zigzagprinromania.com, materiale scrise, foto și video despre obiectivele turistice și poveștile oamenilor din județul respectiv.
  2. Cei 14 tineri, câți erau la început, au plecat din Iași, iar primul județ parcurs a fost jud. Botoșani pentru că era aproape de Iași și, în cazul unui eșec, se puteau întoarce acasă.
  3. În trei ani, au vizitat 24 de județe, iar fiecare județ are un filmuleț de promovare de tip hyperlapse. Le găsești aici.

Citește în continuare „6 lucruri despre Zig Zag prin România, singura echipă mobilă de călătorii din țară”

Ascuns după perdele

Ascuns după perdele

Printre examene, teme și kilograme de informații (multe dintre ele nefolositoare), am ieșit din Iașul agitat și l-am urmărit cu obiectivul foto din depărtare, de pe Platoul Bucium. Cu încălțămintea acoperită de zăpada moale și cu mâinile aproape înghețate, am prins lumina și am început să mă joc cu ea. Apusul ascuns după perdele de nori mi-a oferit cele mai prețioase momente de relaxare.

Bucium-36


Citește în continuare „Ascuns după perdele”

Decorul de sărbători

Decorul de sărbători

Chiar dacă nu ne-a dat zăpadă de Crăciun, anul acesta, cerul tot a știut să se facă remarcat. Pe o boltă albastră și-a pus cele mai frumoase globulețe și a aruncat fâșii subțiri și groase de ghirlandă, iar noaptea și-a aprins instalația.

Fotografiile au fost realizate în județul Galați.

DSC_0512

 

Citește în continuare „Decorul de sărbători”

Colinde de pe YouTube și zăpadă doar în fotografii

Colinde de pe YouTube și zăpadă doar în fotografii

„Nu mai este cum era odată”, obișnuiește să-mi spună bunica când merg pe la ea. Și imediat după această propoziție, vin poveștile despre cum trăiau ei înainte fără internet, calculatoare și alte nebunii care îi țin pe copii în casă. Uneori îi dau dreptate, alteori nu, însă Crăciunul acesta am înțeles cam ce vrea bunica să spună.

Citește în continuare „Colinde de pe YouTube și zăpadă doar în fotografii”

Stelian Dumistrăcel: „Eu nu mă tem de cuvinte!”

Stelian Dumistrăcel: „Eu nu mă tem de cuvinte!”

După cum bine ați aflat de pe pagina de Facebook a Asociației Studenților Jurnaliști din Iași, ieri, a avut loc lansarea de carte a volumului omagial Stelian Dumistrăcel ’80 „Împotriva derivei”. A fost cea mai frumoasă lansare de carte la care am participat până acum și cine îl cunoaște pe domnul profesor știe despre ce vorbesc. Atmosfera a fost una familială, cu amintiri de tot felul, cu râsete și, la final, cu lacrimi de fericire.

04_Ionuț Teoderașcu

Citește în continuare „Stelian Dumistrăcel: „Eu nu mă tem de cuvinte!””

Now it can be told! From UNTOLD

Now it can be told! From UNTOLD

După experiența pe care am avut-o la festivalul ieșean, Afterhills, mi-am propus să încerc, anul acesta, să ajung și la UNTOLD. Pentru că Ellie Goulding e artista preferată a Nicoletei, prietena mea, și pentru că melodiile lui Lost Frequencies îmi trezesc multe amintiri plăcute, am ales să merg în a doua zi de festival. Eram deja la Brașov, cu echipa Zig Zag prin România, și, astfel, m-am urcat în mașină și am plecat spre Cluj. După patru ore, eram aproape de Cluj Arena. Lume multă, aglomerație, poliție – știți voi cum e. Deși am ratat-o pe Jasmine Thompson (voiam să ascult melodia asta), am ajuns la Ellie Goulding. Intrarea în Arenă e ca și cum ai trăi toată viața într-un tunel întunecat și deodată ieși la lumină. Ori îți place, ori te înfricoșează. La mine, clar, a fost prima. Energia din jur începe să-ți furnice pe șira spinării, ochii ți se deschid larg și tot ce vrei să faci e să începi să fredonezi versurile melodiilor și să sari – cât mai sus! Închizi ochii, simți muzica și începi să crezi că numai tu ești acolo. Fără griji, fără nimic, doar tu și muzica! Luminile și laserele îți fură privirea și parcă începi să fii hipnotizat de ochii unui dragon care s-a prăbușit peste scena principală.

Citește în continuare „Now it can be told! From UNTOLD”