De data aceasta a fost o vizită rapidă, fără multă aglomerație. Mai erau 25 de minute și se închideau serele așa că am trecut pe la fiecare planta, am salut-o respectuos, i-am acordat o privire în treacăt și m-am îndreptat spre brațele naturii de afară. Soarele se ascundea după dealurile încă tomnatice, iar pe flori se așternuse de ceva timp câteva bobițe de apă rece și clară. Nu se auzeau nici glasurile păsărilor, nici pașii călătorilor, nici greieri cântând. Era o liniște pe care aproape că voiai să o iei cu tine.

DSC_0242


 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s