Se intră pe o ușă și se iese pe alta

Am visat. Eram într-o sală mare. Întuneric. În fața mea, pe o pânză albă se conturau câteva personaje care se mișcau. Era o proiecție. Din spatele meu venea tot. M-am ridicat. Am ieșit din sală. M-am împins spre un hol. Acolo, la o masă, ședeau trei fete. Purtau tricou galben. Zâmbeau. Pe masă erau zeci de foi. Am luat câteva și am plecat. Știu că ele nu mă văd. Am cotit spre dreapta. Încă o dată dreapta și am mers înainte. Am deschis o ușă, încă una și am dat peste un alt chip. Două camere aveau ușile deschise. În una erau vreo zece tineri. Sufocați. Fiecare încerca să spună ceva. Am atins un chip. A tăcut. Striga nume și fiecare semna. Semnau și ieșeau din visul meu. Alexandru, Ioan, Florentina, Larisa…

La camera II. Camera musafirilor

Plec. Închid ușa. Dau de alta. Nouă suflete. Peste tot aceeași culoare. Galben. Unul stătea pe un scaun. Și el striga nume și nota. Fiecare răspundea. Ei nu plecau din visul meu. S-au luat de mână, s-au îmbrățișat. Mi-am adus minte de mine, de pe vremea când trăiam. Eram viu. O fată, a spus: „O să fie totul bine. Sunteți cei mai tari.” I s-a răspuns: „Tăt normal, Silvia!” Nu voiam să stric nimic și am ieșit. Am făcut același drum, am coborât scări. Galben, galben peste tot și mai era și un pic de negru. Mă lovesc de o fată, eu simt, ea nu simte și nu mă vede. Zâmbește și spune lumii: „Bine ați venit la Serile Filmului Românesc!

Descoperirea întregului din părți

Am urmărit oamenii galbeni. Erau peste tot. Se tot mișcau. Era obositor și pentru mine, iar eu sunt mort. Mort și cu vise. Unul stătea și tot verifica aparate. Făcea teste. Și la timpul potrivit dădea startul. Lumea intra. Se minunau și zâmbeau. La ușă stăteau alții. Împărțeau hârtii și zâmbete. Eu știu că erau obosiți și aveau cearcăne, dar nu se vedea. Când nu mai venea nimeni, ușa se închidea. Cei galbeni intrau în sală. Priveau. Într-un colț, se auzea cum respira un băiat. Primea amintirii statice sau fotografii, cum le spun ei. Le transmitea tuturor. Mereu scria ceva, scrisul nu se pierde. De asta și eu vă scriu acum. M-am uitat și eu la film. Era ilegitim pentru mine să privesc un film, dar am văzut că tinerii în galben muncesc și merită să fac asta pentru ei. La final, s-a deschis ușa. O fată cu părul întunecat precum noaptea a intrat, în spatele ei erau alți trei. O femeie. Doi bărbați. Aplauze. Au vorbit, am pus și eu întrebări, dar pe mine nu mă auzea nimeni. A fost dureros, dar eu tot invizibil rămân pentru ei. Mut. Mort. Au plecat cu toții. Două fete au rămas. Una a întins o bucată de hârtie. „Ia-o, Diana, e pentru decontat”. Fata a luat-o, a analizat-o și pus-o alături de alte zeci de hârtii. A suflat în aer și a plecat. Lumina s-a stins. Cinci zile au repetat asta. Mereu au zâmbit, mereu s-au contrazis până au găsit soluția. Mereu lumina s-a stins și s-a reaprins.

Plecarea de la Lună la cer. Sunt o reflecție!

Cobor dintr-un tramvai. Mă uit la el. E galben. Dau cu ochii de un afiș. Știți deja ce culoare avea. Mă îndrept spre o grădină. Mereu mi-au plăcut grădinile. Aici s-au adunat toți. Mă încarc. Ei au emoții mari. Se strigă nume. Vin pe rând. Reflectorul bate pe fiecare, pe rând. Știu că au dus la capăt ceva viu. Se iau de mână. Râd. Vorbesc. Ei pleacă. Unii plâng. Eu mă așez. Văd filmul. Mă uit la casa mea, e sus, e la stele. Sunt acasă. Copiii aceștia m-au făcut să trăiesc. Mă duc lângă un băiat. Face parte dintr-un cerc. Îl aud cum inima îi tremură. Vorbește în gând și îl aud doar eu.„Amintirile astea, Doamne, pune-mi-le în inimă. Le vreau mereu”. Tremur. Mă gândesc de ce am ajuns aici. Privesc la ei. Ceva nu am observat. Ei au Luna. Ea m-a adus aici. Sunt galbeni, au lumina. Au semnul Lunii, sunt visători.
Am avut un vis de cinci nopți. Mă trezesc. Eu sunt în cer. Mort. Caut într-un dicționar de vise. Serile Filmului Românesc. Nu găsesc nimic. Încep să scriu eu. Am terminat. I-o dau lui. El e cel care vrea amintiri în inimă. Visul meu e la el. El vi-l arată. Zâmbește și visul se va repeta.
12273533_1169703286392418_5768365525968465313_o
Anunțuri

Un gând despre “Visul de cinci nopți. Serile Filmului Românesc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s